Ghizii noștri montani versus ai lor

august 12, 2021

Ultimele statistici arată că 1% din angajații români câștigă peste 3.000 Euro net, iar numărul salariilor nete peste 1.000 Euro s-a triplat în ultimul deceniu.

Acest lucru se simte (și) în piața turismului de aventură. Amatorii de stil de viață sănătos cu dare de mână și-au înlocuit / augmentat abonamentele la WorldClass cu tururi montane ghidate.

Pentru un debut în lumea Outdoors lista de shopping costă în medie 1.200 lei. La această investiție inițială se adaugă, cum altfel, ceasul cu GPS, barometru și monitorizare puls, care costă încă 2.000 lei. Total: 3.200 lei.

În ciuda acestei disponibilități financiare când vine vorba de achiziția de echipament, potențialii clienți devin brusc atenți la tarifele pentru serviciile de ghidaj.

Numărul tot mai mare de ghizi, dar și lipsa de apetit a clienților pentru a plăti corect serviciile de ghidaj, duc la compromisuri de ambele părți.

Tarifele de ghidaj (fără transport) variază între 100 și 175 lei / persoană pentru ture de o zi fără probleme tehnice, iar un ghid poate lucra simultan cu până la 10 clienți.

Mai scumpe sunt turele alpine tehnice, unde numărul maxim de participanți este de 2 persoane (maxim 3 la via ferrata). Aici tarifele se învârt în jurul sumei de 75-100 Euro / persoană.

Aceste prețuri sunt modice comparativ cu cele ale omologilor din afară. Pentru exemplificare:

Din păcate, în majoritatea cazurilor, și nivelul de competență și calitatea serviciilor sunt la fel: mai modeste ca cele ale ghizilor atestați internațional.

Un caz particular îl constituie furnizorii de servicii de aventură autohtoni care lucrează cu turiști străini. Pașaportul de import atrage după sine o creștere substanțială a tarifelor de ghidaj.

Un alt caz, aflat în zona gri din punct de vedere legal, este cel al ghizilor autohtoni care organizează tururi montane în Alpi. Acolo legislația prevede că numai ghizi atestați internațional (sau cu diplomă de ghid montan echivalată în țara gazdă) pot organiza tururi ghidate, atât de drumeție montană sau alpinism, cât și de schi în afara pârtiilor amenajate.

Din păcate din cauza taxei prohibitive și a duratei lungi de instruire (3-5 ani), precum și a probelor fizice și teoretice foarte dure, numărul ghizilor montani atestați internațional din România este foarte mic (6 ghizi atestați UIAGMUnion Internationale des Associations de Guides de Montagnes – și 3 aspiranți la momentul scrierii acestui articol).

Există însă și vești bune! Concomitent cu sofisticarea clienților locali se simte o creștere a profesionalismului ghizilor montani autohtoni. Tendința aceasta nu poate fi susținută decât prin creșterea lentă a tarifelor de ghidaj, în paralel cu o mai serioasă pregătire profesională. Numai acest lucru va permite transformarea unui hobby care ajută la completarea veniturilor într-o meserie care să pună mâncare pe masă.

Despre cum poți deveni ghid montan, dar și despre provocările care se ivesc la orizont în zona serviciilor de aventură vom discuta într-un material separat.

Mulțumiri dlui. Cosmin Andron, din 2018 ghid montan IFMGAUnion Internationale des Associations de Guides de Montagnes – pentru completarea acestui articol cu informații din Chamonix, acolo unde locuiește și profesează de ani buni.

Proiecte non-profit de educație prin aventură

Inițiere în escaladă indoor pentru copii și adulți.

Proiecte Outdoors pentru adulți, copii și familie