RECENZIE: Din Buila Vânturarița cu dragoste
Revin cu mare plăcere în Cheile Recea din Buila-Vânturarița, cunoscute și sub numele de Cheile Cheii, de mai bine de 25 de ani. Faptul că în drumul meu nu ratez niciodată micii de Dedulești mă face să cred că aspectul gastronomic este un factor foarte important în această drumeție.
În ciuda loialității mele pentru acest loc, sâmbătă, 20 aprilie, am înregistrat o premieră – am fost pentru prima oară ghid montan pe Brâna Caprelor, cel mai aerian traseu turistic din România.
Cu această experiență recentă în minte, consider oportună recenzia acestui traseu care devine tot mai popular printre montaniarzi.
UN PIC DE ISTORIE
Cheile Recea reprezintă o vale izolată, creată de râul Cheia, cu izvoarele în Munții Căpățânii. În apropiere nu există nicio localitate, cătun sau fâneață, locul fiind complet izolat de culmi înalte și abrupte.
Deși exploatări forestiere și, implicit refugii, au existat în zonă încă de la începutul secolului XX, valea s-a „bucurat” de o cvasi-izolare până la sfârșitul anilor ’70 și începutul anilor ’80, când începe exploatarea forestieră industrială. Numeroase drumuri forestiere încep să penetreze bazinul hidrografic al Olăneștiului și al Cheii, ambele extrem de prolifice în fag, mesteacăn și conifere.
În această perioadă este construit drumul care scoate din izolare Valea Cheii, prin forarea unui tunel lung de aproximativ 500 de metrii sub Curmătura Stogșoare. Atunci este reconstruit și cantonul forestier Cheia (910 metri altitudine).
Interesant este că asupra originii acestuia există divergențe, respectiv dacă construcția originară este tot un fost canton forestier sau un refugiu construit de Clubul de Turism și Ecologie Buila Vânturarița. În prezent, în fața cabanei există încă un picior de funicular care ne amintește de trecut.
După abandonarea exploatării forestiere, cantonul este întreținut pro bono de speologii și alpiniștii care veneau să se cațăre în zonă, aici fiind amenajate trasee pentru toate gusturile, inclusiv celebrul traseu Păianjenul Galben (6B) din peretele Clăii Strâmbe.
Amatorii de imagini de arhivă pot urmări mai jos un scurt filmuleț de prezentare NoGravity, realizat în acest loc în vara anului 2004, când alături de alți 2 prieteni, am organizat prima noastră tabără de aventură. Prin acest proiect am oferit atunci gratuit experiențe de escaladă, canioning, speologie, drumeție și camping mai multor adolescenți de la SOS Satele Copiilor. Imaginile filmate atunci evocă atmosfera locului.
Începând cu 2007 cantonul intră în administrarea C.S. Loviștea Rm. Vâlcea, cantonul extinzându-se, prin mansardare și construirea unor dependințe noi, devenind actuala Cabana Cheia.
UN PIC DE GEOGRAFIE
La Cabana Cheia se poate ajunge atât pe forestierul care urcă pe Valea Cheii, cât și pe forestierul care urcă pe Valea Olăneștiului. În cazul celui de-al doilea, de la fostul Canton Mânzu, actualmente o ruină, urmăm poteca marcată cu bandă galbenă.
Forestierul Cheia este mai scurt și evită peisajul dezolant produs de noile exploatări forestiere de pe Valea Olăneștiului, care au lăsat în urmă versanți descoperiți, afectați în prezent de eroziune accelerată.
Nu în ultimul rând, pentru a intra în poteca Mânzu – Cabana Cheia drumețul trebuie să se descalțe și să treacă prin apa rece a Olăneștiului; din păcate în zona nu există nicio punte care să deservească acest traseu turistic. Mai multe despre traseul ce urmează Valea Cheii puteți găsiți aici.
În schimb, temerarii care aleg poteca de Mânzu, au ocazia să meargă pe interfluviul dintre Olănești și Cheia, care oferă perspective spectaculoase asupra Cheilor Cheii, a Stogșoarelor și a Vârfului Stogu.
Mai multe despre acest traseu care pleacă din Valea Olăneștiului puteți găsi aici.
Cele doua variante de acces se unesc în punctul „La Lac”, situat pe forestierul Cheia. Acesta este punctul în care este înțelept să lăsăm autoturismele și să continuăm la picior, pe forestier, drumul spre Cabana Cheia.
DESCRIERE TRASEE
În cazul accesului cel mai rapid, pe forestierul ce urcă pe Valea Cheii, avem acces auto pe ruta Râmnicu Vâlcea, Sat Cheia, după care urcăm pe forestierul spre schiturile Iezer și Pahomie, urmând firul văii până în punctul „La Lac”.
În acest punct (910 m altitudine) lăsăm mașinile și continuăm la picior pe forestier circa 3 KM până la punctul de înălțime maximă a traseului – tunelul de sub Curmătura Stogșoare (1200 m altitudine). Timp intermediar de parcurs 1 – 1,5 ore.
După ce traversăm tunelul, urmăm poteca marcată care coboară prin pădure spre vale și Cabana Cheia (910 m altitudine). Timp intermediar de parcurs 45 min – 1 oră.
De la cabană urmăm poteca marcată care coboară la lungul râului Cheia. Aceasta devine rapid accidentată, coborând și ulterior urcând pe grohotiș, până la Brâna Caprelor, situată la o altitudine de 1100 metri. Timp intermediar de parcurs 45 min – 1 oră.
Brâna ține curba de nivel de 1100 metri, pe o distanță de aproximativ 800 metri. Conține pasaje foarte expuse, nerecomandate celor slabi de înger. Deși ar fi fost utile, pe toată lungimea traseului nu există decât 2 pitoane pentru amenajarea unor balustrade din corzi fixe. Turiștii care simt nevoia unei asigurări cu balustrade trebuie să improvizeze, folosind copacii întâlniți pe brână. Timp intermediar de parcurs 45 min – 1 oră.
După ieșirea din chei, urmează o coborâre abruptă, de aproximativ 1,5 KM, până la Cantonul Silvic Codric (690 m altitudine). Timp intermediar de parcurs 1 oră.
DETALII TEHNICE TRASEU La Lac – Tunel – Cabana Cheia – Brâna Caprelor – Canton Silvic Codric:
- Distanță: 7,5 KM;
- Diferență de nivel: ascensiune 200 metri, coborâre 400 metri;
- Timp de parcurs: 5 ore (fără pauza de masă);
- Dificultate traseu: traseu mediu, însă cu pasaje expuse, care necesită atenție. Nerecomandat persoanelor cu frică de înălțime. Traseul este interzis iarna!
- Orientare: Traseul este în general bine marcat și nu pune probleme de orientare decât pe bucata Brâna Capelor – Canton silvic Codric, unde este foarte rar. Poteca este clară și pe alocuri abruptă.
Circuitul mai larg, care pleacă de la fostul canton silvic Mânzu (din Valea Olăneștiului) însemnă încă 5,5 KM suplimentari, care vor adăuga aproximativ încă 2,5 ore la bugetul total de timp.
DETALII TEHNICE TRASEU Fostul Canton Mânzu – Șaua Prislopel – La Lac – Tunel – Cabana Cheia – Brâna Caprelor – Canton Silvic Codric – Șaua Prislopel – Fostul Canton Mânzu:
- Distanță: 13 KM;
- Diferență de nivel: ascensiune 400 metri, coborâre 400 metri;
- Timp de parcurs: 7,5 ore (fără pauza de masă);
- Dificultate traseu: traseu mediu, însă cu pasaje expuse, care necesită atenție. Nerecomandat persoanelor cu frică de înălțime. Traseul este interzis iarna!
- Orientare: Traseul este în general bine marcat și nu pune probleme de orientare decât pe bucata Brâna Capelor – Canton silvic Codric – Șaua Prislopel, unde este foarte rar. Poteca este clară și pe alocuri abruptă.
CONCLUZII FINALE
Cheile Recea și Brâna Caprelor din Buila Vânturarița rămân încă destinații exotice pe harta turismului montan din România. Drumul forestier accidentat, care face prohibitiv accesul auto la Cabana Cheia pentru majoritatea mașinilor, nu face decât să conserve acest paradis (încă) pierdut.
Cheile Recea nu stau excelent numai la capitolul escaladă și alpinism, drumeție și canioning. În zonă există peste 180 de peșteri cartografiate și intabulate și foarte multe avene, unul dintre ele de aproximativ 170 m adâncime, la baza Hornului Surpat, în spatele Livezii cu Mesteceni.
Cabana Cheia beneficiază de ospitalitatea oltenească. Ușile mereu deschise te fac să te desparți cu greu de acest loc.
Brâna Caprelor seduce prin spectaculozitate, surclasând numeroase trasee nemarcate, considerate a fi prea periculoase. Se pare că oltenii măsoară altfel pericolul, ei redând circuitului turistic un loc fabulos, nerecomandat celor slabi de înger.
Buila Vanturarita, Cheia, Cheile Cheii, Cheile Recea, Olanesti